Strategia şi obiectivele Programul operational sectorial „Cresterea competitivitatii economice”
Programul operational sectorial “Cresterea competitivitatii economice” (numit in continuare POS CCE) reprezinta principalul instrument pentru realizarea primei prioritati tematice a Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013 -Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere-.POS CCE contribuie de asemenea la implementarea celor cinci prioritati ale Cadrului National Strategic de Referinta.
Odata cu aderarea la UE, dezvoltarea Romaniei va urmari convergenta cu politicile comunitare atat in termeni reali cat si ca valori absolute. Procesul reducerii decalajelor inseamna pentru Romania mentinerea unor ritmuri de crestere sustinute in perioada 2007 – 2013, pastrandu-se in acelasi timp, echilibrele macroeconomice la nivele cat mai stabile. Factorul determinant al cresterii economice, pe o piata deschisa unei puternice concurente, este acela de crestere a competitivitatii economice. In plus, valorificarea avantajelor competitive trebuie sa fie un obiectiv permanent, tinand seama atat de tendintele europene, cat si de provocarile globalizarii.
De aceea, cresterea competitivitatii nu trebuie privita ca un proces de exploatare a avantajelor pe termen scurt (de ex: costul redus al fortei de munca), ci ca un proces de construire a unei structuri economice bazate pe investitii de capital si pe procese de cercetare, dezvoltare si inovare. Altfel spus, articularea unei perspective de convergenta pe termen mediu si lung trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere.
Desi a progresat substantial in ultimii ani, Romania prezinta serioase decalaje de competitivitate in raport cu statele din vestul si centrul Europei. Motivele acestei ramaneri in urma se regasesc la nivelul tuturor elementelor care determina capacitatea competitiva. Toate se traduc, in ultima instanta, intr-o productivitate scazuta, ceea ce defineste problema competitivitatii in Romania.
Nivelul PIB la PPC3 reprezinta doar 50% din media noilor state membre ale UE. In urma analizei situatiei actuale, se poate constata o situatie nefavorabila a mai multor factori cu influenta asupra competitivitatii. In ciuda progreselor inregistrate in privinta privatizarii, eficientizarii si reglementarii sectorului financiar, accesul firmelor la capital ramane inca foarte limitat. Utilizarea unor tehnologii si echipamente cu durata de viata depasita, energo-intensive reduce drastic productivitatea in majoritatea sectoarelor economice.
Sectorul IMM este poate cel mai afectat, datorita orientarii reduse catre activitati productive, asa dupa cum rezulta din analiza situatiei actuale. In ciuda unei dinamici pozitive, inregistrate, in ultimii ani, atat in orientarea mai mare catre domeniul productiv, cat si in resursele spiritului antreprenorial autohton, contributia IMM la PIB ramane inca scazuta, ceea ce demonstreaza necesitatea stimularii cresterii cantitative si calitative a sectorului IMM. Accesul IMM la capital, tehnologie si infrastructura este mult sub nivelul la care ar permite exercitarea rolului determinant al sectorului IMM la intarirea competitivitatii economice, in special in ceea ce priveste adaptabilitatea la cerintele pietei si introducerea proceselor inovative.
In ceea ce priveste aspectele de strategie de firma, abilitatile reduse in domeniul managementului reprezinta un handicap. Majoritatea firmelor autohtone isi bazeaza inca strategiile pe reducerea costurilor si nu pe cresterea productivitatii. Infrastructura de afaceri si serviciile suport oferite intreprinderilor prin acestea sunt intr-o faza incipienta de dezvoltare. Desi in sectorul IMM se regaseste aproape jumatate din forta de munca ocupata, acesta are acces extrem de limitat la serviciile de consultanta specifice.
Nivelul de complexitate a cererii si puterea de cumparare scazuta in multe domenii. In aceste conditii, presiunile pietei interne asupra firmelor pentru certificare sunt reduse, ceea ce limiteaza nu numai capacitatea de patrundere a produselor romanesti pe pietele externe ci si adaptarea la standardele impuse de integrarea in UE si de concurenta datorata globalizarii.
Cercetarea stiintifica are de suferit ca urmare a unei lungi perioade de sub-finantare atat din partea sectorului public cat si a celui privat, al numarului insuficient de specialisti cu inalta calificare, si nu in ultimul rand, ca urmare a ineficientei proceselor de transfer tehnologic. Acest ultim factor negativ se refera la doua aspecte: insuficienta orientare a cercetarii catre cerere si la lipsa infastructurii adecvate care sa permita ca rezulatatele cercetarii sa se transforme in inovare aplicata.
Numarul firmelor inovative este de trei pana la patru ori mai mic ca pondere in total firme comparativ cu media Uniunii Europene. Protectia proprietatii intelectuale a inregistrat progrese din punct de vedere legislativ, dar mai putin din acela al implementarii. Nu exista structuri de sustinere a start-up-urilor inovative, iar initiativele mai vechi (ca de ex. incubatoare de afaceri) nu au avut continuitate datorita planificarii si managementului defectuos.
Economia Romaniei dovedeste o dezvoltare scazuta si in ceea ce priveste industria si serviciile suport. Multe domenii economice se bazeaza fie pe resurse naturale (ca de exemplu industria lemnului, materialelor de constructii, turismul), fie sunt rezultatul istoric al industrializarii fortate (ex. industrie grea, metalurgie, chimie, petrol). Acesti factori nu au stimulat coeziunea si cooperarea in cadrul acestor ramuri, afectand astfel temeinicia lantului de productie si posibilitatea crearii valorii adaugate.
In plus, exista si alti factori, care nu intra direct sub incidenta acestei strategii, dar care au un mare impact asupra procesului de dezvoltare competitiva. Infrastructura de transport si protectia mediului prezinta serioase deficiente, dupa decenii de investitii insuficiente. Accesul la educatia universitara si continua ramane inca sub media regionala, cu o situatie foarte defavorabila in ceea ce priveste absolventii din mediul rural (coroborata cu un grad redus de urbanizare la nivelul intregii tari).
Analiza SWOT confirma problemele identificate in analiza situatiei actuale si prezinta totodata cateva din oportunitatile si punctele tari pe care Romania le poate exploata pentru a creste competitivitatea economica. Spre exemplu, liberalizarea anumitor sectoare economice chiar la un nivel superior celui inregistrat in multe state membre UE, cum ar fi cel energetic sau cel de telecomunicatii, ar putea permite un nivel de investitii mai amplu si mai rapid, ce ar conduce la o dezvoltare accelerata la nivel orizontal.
Capitalul uman existent in Romania este o sursa importanta de competitivitate, nu neaparat prin prisma costurilor scazute ale fortei de munca, cat mai ales prin nivelul de calificare, care ofera o baza solida pentru formarea de specialisti de varf.
Analiza SWOT scoate totodata in evidenta si alte evolutii pozitive cum ar fi dinamica investitiilor straine, stabilitatea macroeconomica, cresterea sectorului TIC, precum si potentialul turistic important, sugerand existenta unor oportunitati certe de crestere competitiva.
Contextul dezvoltarii competitive prezentat mai sus, pe baza analizei situatiei actuale si a analizei SWOT, reprezinta in mod firesc primul pilon, punctul de plecare in derularea exercitiului de programare si a elaborarii strategiei POS CCE. Modelul competitivitatii pe care Romania trebuie sa-l urmeze in efortul de convergenta, s-a bazat pe analizele teoretice disponibile si pe modele empirice. Abordarea a fost consolidata prin calculul decalajelor de competitivitate intre Romania si media UE-25, pe baza unei serii complexe de indicatori de context cantitativi si calitativi.
In acest sens, principalul obiectiv al strategiei este cresterea competitivitatii tarii in contextul stabilitatii macroeconomice, care sa insoteasca in acelasi timp procesul natural de crestere a investitiilor straine directe (ISD).
Mai mult, strategia va trebui sa ia in considerare faptul ca Romania devine parte a canalelor globalizate de productie si va dezvolta mai putin o specializare sectoriala si mai degraba o specializare subsectoriala in anumite faze productive, produsele sale devenind greu de recunoscut pe piata internationala printr-o strategie de brand. Deci, unul din obiectivele finale ale strategiei va fi modificarea graduala a productiei romanesti, in diviziunea internationala a activitatilor productive.
Pentru realizarea acestui obiectiv strategia va trebui sa contribuie la:
- reducerea slabiciunilor sectorelor industriale existente, care utilizeaza tehnologii invechite, care afecteaza mediul si consumatoare excesiv de energie;
- diversificarea bazei de productie a tarii si minimalizarii riscurilor datorate excesivei dependente de anumite sectoare;
- stabilirea legaturii intre activitatile de C&D si aplicarea lor in industrie si promovarea sectoarelor inovative care se bazeaza pe activitatea de cercetare;
- intarirea utilizarii tehnologiilor TIC ;
- cresterea eficientei si dezvoltarea durabila a sistemului energetic ca factor al competitivitatii, adresandu-se in acelasi timp problemelor de eficienta energetica la utilizatorii finali.
Aceasta va presupune un set de actiuni articulate si concertate in investitii de capital, cercetare si dezvoltare si asigurarea de diferite tipuri de servicii atat pentru sectoarele traditionale (in special cu valoare adaugata scazuta) si in cele cu valoare adaugata crescuta.
Aceasta va implica o imbunatatire generalizata a proceselor de productie incluzand largirea si innoirea produselor traditionale romanesti (prin aducerea lor mai aproape de cerintele pietei si care sa includa o valoarea adaugata mai mare) si actiuni intreprinse in scopul recunoasterii lor pe piata internationala, precum si un efort paralel catre diversificarea sectoriala (produse mai bune si produse noi). Cu alte cuvinte este esentiala crearea premiselor, prin POS CCE, pentru actiuni viitoare orientate catre inovare. In particular, in ceea ce priveste setoarele traditionale, strategia va sprijini o tranzitie graduala, de la specializarea actuala in faze de productie cu valoare adaugata scazuta si activitati de subcontractare anonime, catre un control mai integrat al productiei (intermediar si final) si produse orientate catre consumatorul final si produse de varf pe piata (asigurand inclusiv strategii de piata adecvate) astfel incat sa raspunda cererii pentru noi piete atat la nivel national cat si international.
Pe langa innoirea intrasectoriala si realizarea de produse inovative in sectoarele traditionale pentru economia romaneasca-a caror contribuitie la cifra de afaceri si forta de munca ramane in prezent substantiala- este de asemenea necesar sa scada riscul crizelor ciclice sau prelungirea excesiva a perioadei bazarii pe costuri de productie scazute, ar putea in ultima instanta pune in primejdie stabilitatea macroeconomica si ar avea ca rezultat pierderea de locuri de munca. In acelasi timp este foarte importanta sustinerea diversificarii activitatilor productive atat prin investitii in domenii insuficient exploatate in Romania si sustinerea noilor companii (start-up si spin-offs).
Oportunitati pentru o diversificare ulterioara vor veni nu numai datorita sprijinului explicit pentru activitati orientate catre consumatorul final si pentru marketing, care se adreseaza, de exemplu, preferintelor tot mai sofisticate ale clientilor, dar si din necesitatea imbunatatirii protectiei mediului si din oportunitatile create de rezultatele C&D&I. Mai mult, oportunitatile viitoare pentru imbunatatiri tehnologice majore si pentru trecerea de la avantajele comparative legate de costul redus al fortei de munca, vor fi legata de cerintele de crestere a eficientei energetice , cu cat procesele eficiente energetic, vor include adoptarea de tehnologii avansate si vor avea ca rezultat final reducerea costurilor operationale si restructurarea totala a companiilor.
In sfarsit, introducerea generalizata a TIC in procesele productive poate reprezenta, de asemenea nu numai o metoda de inovare a mijoacelor si tehnicilor de producere si comercializare a marfurilor si serviciilor, dar vor asigura de asemenea imbunatatirea relatiilor intre companii.
Investitiile in TIC si infrastructura energetica reprezinta o preconditie pentru stimularea cererii si, in general, crearea unui mediu atractiv atat pentru companii cat si pentru cetateni.
Aceasta strategie se va concentra pe intreprinderile mici si mijlocii, dar se va adresa de asemenea si intreprinderilor mari. Programul se adreseaza in primul rand IMM-urilor, atat datorita potentialului lor inovativ in ceea ce priveste adaptabilitatea la piata , dar si datorita necesitatii de a surmonta obstacolele si constrangerile carora trebuie sa le faca fata in competitia existenta pe piata . Sunt necesare, de asemenea, investitii in intreprinderile mari, pentru a permite atingerea masei critice pentru investitii de capital in vederea diversificarii industriei prelucratoare si imbunatatirea eficientei energetice. Cele doua tinte vor actiuna sinergic atata timp cat intreprinderile mari sunt unul din principalii actori in ceea ce priveste tehnologia si procesul de transfer tehnologic are un mare potential printre IMM-urile din Romania.
Strategia este in deplin acord cu Liniile strategice comunitare care recunoaste ca atingerea obiectivelor Comunitatii de creare si crestere a numarului de locuri de munca va cere trecerea straucturala a economiei catre activitatilor bazate pe cunoastere. Pentru Romania, luand in considerare diferentele mari fata de UE 25, obiectivele coeziunii pot fi atinse printr-o perioada de tranzitie care va permite trecerea graduala a Romaniei catre economia bazata pe cunoastere pe termen mediu si lung.
Teritoriul Romaniei intra sub obiectivul de convergenta si in aceste circumstante sunt importante granturile directe catre intreprinderi, pentru cresterea capacitatii de C&D si de absorbtie a inovarii,-asa cum subliniaza Liniile directoare; este de asemenea adevarat prentru sectoarele traditionale expuse competitiei globale, care necesita eforturi suplimentare pentru a deveni competitive, ca si pentru IMM-uri. Este importanta, de asemenea, reducerea utilizarii surselor traditionale de energie si sprijinirea dezvoltarii durabile. In plus, instrumentele financiare de crestere a accesului la finantare a IMM va fi utilizat, in stransa cooperare cu Fondul European de Investitii (FEI) in cadrul initiativei JEREMIE. In program, sprijinul direct este combinat cu actiuni semnificative pentru intarirea serviciilor suport pentru afaceri, atat in ceea ce priveste cererea cat si oferta,sustinerea activitatilor de dezvoltare a spritului intreprinzator si a activitatilor de C&D si promovare a societatii informationale pentru toti. Dotarile in infrastructura pentru zonele izolate (pentru TIC) si interconectare (pentru energie) pentru a face Romania un loc mai atractiv pentru investitii si munca va avea de asemenea un rol importanta.
Strategia este de asemenrea in acord cu obiectivul de a atrage si retine forta de munca atata timp cat schimbarea structurii economiei ar putea face ca o parte importanta a fortei de munca din procesul de productie sa ramana fara locuri de munca (mai multe detalii in tabelul privind legatura cu CSG linii strategice comunitare si CNSR).
Obiectiv general
Analiza situatiei actuale precum si concluziile analizei SWOT au evidentiat faptul ca economia Romaniei are un nivel de competitivitate mult sub media UE-25, avand de recuperat decalaje semnificative in ceea ce priveste societatea bazata pe cunoastere.
Productivitatea este o componenta majora a competitivitatii si determina atat nivelul unei economii la un anume moment, cat si potentialul de crestere in viitor. Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. Tinta este o crestere medie anuala a productivitatii de cca. 5,5 % pana in 2015. Aceasta va permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE. (a se vedea Anexa 6 privind metodologia folosita)
Obiective specifice
a) Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv
Elementul cheie al acestui obiectiv specific este sprijinirea modernizarii si inovarii intreprinderilor existente si crearea unora noi, in special IMM-uri in sectoarele productive si al serviciilor pentru afaceri. Valorificarea si calificarea echipamentelor de productie i.e. largirea bazei de productie, inovarea proceselor de productie si a echipamentelor si sprijinirea adoptarii standardelor internationale conduc la cresterea gamei de produse. De asemenea, cresterea ofertei de consultanta specializata si sprijinul internationalizarii contribuie la procesul de crestere a cotei de piata.
b) Constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor
Elementul cheie al acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil dezvoltarii antreprenoriatului prin reducerea constrangerilor in domeniile de esec ale pietei – acces la finantare, instrumente financiare, accesul la infrastructurile si serviciile de afaceri – pentru crearea de noi intreprinderi si pentru dezvoltarea celor existente.
Realizarea acestor doua obiective poate fi cuantificata prin „cresterea contributiei IMM la PIB” cu 10% in 2015.
c) Cresterea capacitatii C&D si stimularea cooperarii intre institutii de CDI si sectorul productiv
Elementele cheie ale acestui obiectiv specific constau in finantarea proiectelor de CD, care va genera rezultate aplicabile direct in economie, modernizarea si dezvoltarea capacitatii si infrastructurii CDI, cresterea calitatii si diversificarea ofertei de servicii inovative si stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv.
Realizarea acestui obiectiv va contribui la cresterea valorii cheltuielilor totale de CD (GERD) pana la 3% din PIB in 2015.
d) Valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (cetateni, intreprinderi)
Elementele cheie sunt exploatarea resurselor umane calificate si de know how si imbunatatirea infrastructurii in special in zonele de esec ale pietei. Scopul este acela de promovare a introducerii inovarii in sectorul productiv, in procesele administrative, in viata cotidiana si de dezvoltarea a pietei pentru o noua generatie de produse si servicii.
Tinta este de crestere a penetrarii serviciilor de Internet (accesul intreprinderilor la servicii online) de la 52% in 2003 la 70% in 2015.
e) Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic
Elementele cheie sunt: reducerea intensitatii energetice prin implementarea in sectorul energetic a unor tehnologii noi cu randament ridicat, cresterea eficientei energetice pe tot ciclul si cresterea ponderii energiei din surse regenerabile. Se va acorda de asemenea un sprijin imporatant si implementarii de tehnologii pentru reducerea emisiilor produse de marile instalatii energetice.
Scopul urmarit este de a contribui la obiectivele nationale: reducerea intensitatii energetice primare cu 40 % pana in anul 2015, comparativ cu 2001, cresterea energiei obtinute din resurse regenerabile pana la 33% din consumul national brut de energie, pana in 2010 si reducerea emisiilor de noxe din sectorul energetic, conform Programului national de reducere a bioxidului de sulf (SO2), oxidului de azot (NOX) si prafului in instalatiile mari de ardere.
f) Promovarea potentialului turismului romanesc
Elementele cheie ale acestui obiectiv specific sunt imbunatatirea imaginii tarii pentru promovarea Romaniei si cresterea atractivitatii in strainatate precum si crearea unui sistem integrat al ofertei turistice romanesti.
Tinta este cresterea fluxului turistic in Romania cu 20% pana in 2015.
Cuprins < Programul operational sectorial „Cresterea competitivitatii economice” < Strategia şi obiectivele Programul operational sectorial „Cresterea competitivitatii economice” > Axa prioritară 1: - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient
Copierea, utilizarea sau reproducerea conţinutului acestui material este permisa doar cu mentionarea sursei si postarea unui link catre www.eufinantare.info.
©2006-2008 eufinantare.info / office@eufinantare.info/ Termene de Utilizare / Harta site / Contactaţi-ne
